Vin acasa!

DA ! Ati citit bine ! Parasesc Bucurestiul joi si ma intorc in satul meu natal numit Iasi. Mi-e dor de parinti, de prieteni, de karaoke, de strazi, de cladiri, de Starnet, de camera mea, de liniste, de bunici, de Copou, poate un pic si de facultate.

As putea spune ca ma intorc la sanatate pentru ca in urma sederii mele temporare in marea jungla urbana numita Bucuresti am concluzionat ca acest oras dauneaza foarte grav sanatatii. Dauneaza stomacului in primul rand pentru ca lumea nu are timp sa manance si pe deasupra se mai adauga si stresul. Poluarea dauneaza si plamanilor si capului si in general tot ce se intampla in Bucuresti ne afecteaza mai mult sau mai putin sanatatea. Daca s-ar face un studiu sunt aproape sigur ca rezultatul ar inclina inspre o speranta de viata mai mica pentru un locuitor din Capitala decat pentru unul dintr-un alt oras.

Dar paradoxal acest viciat Bucuresti poate oferi placeri nebanuite ! E greu sa nu te indragostesti de el. Atat de multi oameni si asa de multe intamplari. Toata aceasta animatie, parcurile, concertele, magazinele, cladirile ... toate au un ceva al lor.
L-as compara cu o tigara. Te omoara incet incet dar provoaca placere si da dependenta.
Nu stiu in ce masura m-a convins. Nu suport aglomeratia si caldura. Si totusi m-am putut adapta, zic eu.

Daca ati observat incoerenta in ideile mele, imi cer scuze. Sunt mort de oboseala dupa 2 nopti nedormite ( karaoke ) dar am vrut neaparat sa astern cuvintele astea pe blog. Altfel dispareau cu un tramvai numit dorinta.