In fata blocului meu s-a instalat circul. Urasc momentul ala din an in care pe tapsanul de sub geamul meu ( stau la etajul 1 ) apare manifestarea asta. Nu am nimic in sine cu circarii ( decat atunci cand se imbata noaptea si fac scandal in ungureste sau cand PARCHEAZA pe locul meu ). Sunt simpatici dealtfel.
Nu am nimic nici cu multimea de oameni care se distreaza langa mine ( in afara de faptul ca tipa dupa acelasi program la acelasi interval de minute de 10 ori pe zi si cam tipa non-stop sau rad ). E bine ca lumea se distreaza !
Nu am nimic nici cu animalele de toate felurile de la elefanti la lame ( decat ca lasa in urma galeti imense de balega si urina care incalzite de lumina soarelui de sub geamul meu ma obliga sa-l tin inchis ; ah si mai sunt seri in care leul canta pana pe la 3 dupa care ii canta elefantul un nani-nani pe elefanteste pana pe la 4 ca dupa aia sa adoarma miraculos toate lighioanele ). Animalele chiar ca nu au nici o vina in treaba asta.
Dar totusi astazi am fost exagerat de suparat. Am vazut masini cu numar de Ungaria si Austria ca incep sa se instaleze prin parcare printre care si o dubita pe care o slefuia un mosulet carunt cu chelie si par pe laturi. Am plecat de acasa si m-am gandit la un plan. La noapte iau un cutit mai ascutit si ma razbun. Pentru toate ! Si n-o sa mai fie roata de masina de circar neatinsa de ascutisul furiei mele.
Planul suna excelent. In sfarsit credeam ca sunt in stare sa fac ceva ca sa le transmit acestor oameni ca imi deranjeaza linistea, ca imi violeaza intimitatea, nasul, auzul, spatiul de parcare, drepturile, etc..
Cand m-am intors in parcare vad dubita de mai devreme parcata uimitor printre doi stalpi de trotuar, la limita cumva astfel incat sa nu deranjeze pe nimeni din parcare. Problema era ca daca dorea sa iasa nu putea de masina mea si nici de cea a tatalui meu.
Ma dau jos cu gandul sa ma duc la mos. El da sa plece cumva timid, stiind parca de planul meu de a-l aborda si deci evitandu-ma. L-am strigat :
-Hey ! Domnule !
A inceput sa-mi raspunda in 3 limbi printre care am inteles cumva ceva engleza ca nu e problema si ca sa nu-mi fac griji! Limbajul non-verbal cu mainile m-a ajutat mult sa inteleg asta.
L-am abordat in engleza si l-am felicitat pentru parcare. Era pe bune chiar tare.
I-am spus ca daca are nevoie sa plece, noi stam la etajul 1 si i-am dat detalii complete despre unde e intrarea in scara, cat sa sune la interfon, care e usa si eram gata sa-i dau numarul meu de telefon. Omul a spus la ce ora pleaca si mi-a multumit adaugand un zambet de mosulet simpatic.
Am facut-o ! Vezi blogule ? Am transformat toata mania aia idioata si razbunatoare intr-un gest de bun simt civic. E clar ca intr-o astfel de situatie de violare a intimitatii urbane cea mai buna solutie este comunicarea. Fiecare are interese si tine de noi sa ne dam seama de ce vrea celalat si cum putem rezolva situatia in asa fel incat toata lumea sa fie multumita si sa nu existe nici un conflict.
Sunt mandru de mine, blogule. De asta am scris aceasta istorioara. Ca sa ma laud.
I have outtrolled myself :))
Scris azi maine si peste 3 ani de acelasi om care nu era si catre care nici o lumina nu circula fara taxa pe luminat. Sau nu.
Posts
