Gri

Merg pe un drum forestier printr-o padure pe care nu o cunosc. Tot ce mi-a fost drag a ramas departe in spate iar acum copacii sunt reci cu mine si verzi cu soarele.

"Destinul nu e un lucru pe care sa-l astepti ci pe care sa-l indeplinesti " William Jemmings Bryan

Recent ii povesteam cuiva ca sunt genul ala de prieten care nu da semne de viata si cate un an si ca decat sa ma vad in fiecare zi cu aceeasi persoana prefer sa ma vad azi cu unul, maine cu altul. De ce ? Pentru ca ma plictisesc repede. Dar oare acest moft pe care mi l-am permis pana acum nu e cumva si motivul pentru care atunci cand am nevoie de un prieten el intarzie sa apara ? Daca te stii bine cu toata lumea nu te stii cu nimeni. Daca ai multi prieteni nu ai nici unul si daca te iubesc multi oameni ... ei bine .. e trist .. dar .... NU TE IUBESTE NIMENI.

Si atunci sa fie de ajuns sa te iubesti tu. Asta trebuie sa facem. Sa ne invatam sa avem nevoie doar de noi. Atunci vom fi o planeta de singuratici si de egoisti.
Sunt incurcat.

Ma simt murdar.


4 comments:

Laura | June 6, 2010 at 9:40 PM

E bine :)
Eu inainte de a face curat in casa , in cap , in minte , peste tot, imi organizez o dezordine extraordinara :)
Doar asa o sa intelegi lucrurile esentiale, incurcandu-te , acceptand totul asa cum este .
Singuratatea si egoismul e altceva , nu tine de dragoste si iubire spre care toti tindem !
Dupa dezordine , o sa vina si dorinta de a vrea sa faci curatenie IN TOT !

Peace and love !

Alice | June 7, 2010 at 1:35 AM

Pai Vladut, e simplu...trebuie sa faci o selectie. Adica: exista prieteni "de distractie" (amicii)- cei cu care iti place sa iesi, sa faceti panarama, bla - si apoi exista prietenii apropiati, adica cei cu care poti sa impartasesti tot felul de ganduri si sentimente, care te asculta cand ai o problema si te ajuta cu o parere sau un sfat bun. Cei din prima categorie sunt in numar mult mai mare decat cei dintr-a doua, e clar. Ideale sunt persoanele pe care le poti include la ambele categorii :) dar n-o sa se intample asta tot timpul.

Problema e ca tu nu (prea) dai de inteles celorlalti ca ai vrea sa fii mai mult decat un prieten "de distractie". Nu zic ca trebuie sa te vezi in fiecare zi cu oamenii care-ti sunt prieteni adevarati, eu de exemplu ma vad cu prietenele cele mai bune o data la cateva luni :) dar vorbim; daca am o problema, trebuie doar sa dau un telefon, doua, trei; si ma simt mai bine :) nu trebuie neaparat sa stai sa-i astepti...ii cauti; si ei n-o sa ezite sa te asculte; asta daca iti sunt prieteni...cum ti-am zis, trebuie sa faci o selectie. Sa ai grija ce si cui spui, sa te asiguri ca sunt oameni ok si ca n-o sa-ti faca tot felul de faze aiurea.

Sunt sigura ca ai astfel de prieteni, doar ca trebuie si tu sa dai un semn cat de mic :P e asa greu ca atunci cand ai o problema sa dai un telefon si sa spui "I need to talk - hai la o cafea"? Vrei sa spui ca NU sunt oameni cu care poti vorbi despre ceea ce ai pe suflet? Eu zic ca n-ai dreptate :P Esti un om foarte ok (nu incep sa enumar calitatile ca stau pana maine) si sunt sigura ca o multime de persoane ar vrea sa-ti fie mai apropiate, dar tu nu prea le dai semne ca vrei asta :)

Bine, acuma nu-ti zic sa incepi conversatii de curtoazie din cand in cand doar ca sa poti spune ca ai dat un semn sau mai stiu eu ce...atata doar, ca atunci cand te simti un pic mai singur sau cand ai nevoie sa vorbesti, tot ce trebuie sa faci e sa tragi pe cineva de maneca.

So, gaseste-ti cateva persoane cu care stii sigur ca poti vorbi orice (eu stiu cel putin una :P) si da un telefon; sau un IM; sau du-te la ei acasa; si-ai sa vezi ca te iubeste cinva totusi :)

Alice | June 7, 2010 at 1:50 AM

A, si n-o sa dau "like" la postul asta :P . Pentru ca nu-ti dau dreptate. Nu esti singur, NU esti egoist (chit ca unele chestii altruiste le faci tot egoist, dar nu conteaza, stiu ca tii la ceilalti oricum :P) si, cum am mai spus, nu esti neiubit :P

Danusha | June 7, 2010 at 3:15 PM

Si eu am fost pusa in situatia asta de cateva ori.. si eram cam asa..
"Nu stiu de ce-ti scriu. Stiu ca am mare nevoie de o prietenie careia sa-I incredintez nimicurile ce mi se intampla. […] Poate ca-mi scriu chiar mie."